## Republica Moldova: Declarațiile echipei de experți a FMI la finele misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI ## Source details **Canonical URL:** [Republica Moldova: Declarațiile echipei de experți a FMI la finele misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI](https://www.imf.org/-/media/files/news/mission-concluding-statement/2025/121725-concluding-statement-moldova-2025-aiv-rom.pdf) ## Other formats - [Markdown version](/-/media/files/news/mission-concluding-statement/2025/121725-concluding-statement-moldova-2025-aiv-rom.pdf.md) - [Structured JSON version](/-/media/files/news/mission-concluding-statement/2025/121725-concluding-statement-moldova-2025-aiv-rom.pdf.json) --- ### Evaluare generală și context - După mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, se atestă o recuperare treptată a creșterii economice. - Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai; valorificarea acestei oportunități necesită reforme hotărâte și gestionare fermă la nivel macroeconomic. - Perspectivele sunt extrem de incerte, cu riscuri principale legate de efectele războiului din Ucraina, evoluții geopolitice, întârzieri în implementarea reformelor din Planul de creștere și utilizarea necorespunzătoare a finanțării. ### Creșterea economică și dezechilibre externe - Activitatea economică s-a intensificat iar inflația continuă să scadă după șocul energetic. - Prognoze și factori determinanți: - Rata de creștere a PIB-ului real: 2,7 la sută în anul 2025 (susținută de recolta mai bună și consum/investiții ridicate). - PIB real: creștere până la 2,3 la sută în 2026 (impulsionat de recolta bună din anul curent și cererea internă). - Prognoză pe termen mediu: creștere de 3,7 la sută până în anul 2028 (susținută de sporirea volumului de investiții publice și private și reforme structurale din Planul de creștere al UE). - Dezechilibre externe: - Deficitul contului curent a crescut până la circa 20 la sută din PIB în 2025, cauzat de cererea mare pentru bunuri de import, importurile de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor. - Deficitul contului curent va rămâne înalt pe termen scurt și va scădea doar treptat pe termen mediu. ### Politica bugetar-fiscală și gestionarea finanțelor publice - Evoluție recentă: - Deficit bugetar estimat: 4,1 la sută din PIB în 2024 și 4,5 la sută în 2025 (creștere datorată cheltuielilor curente, sprijinului nețintit populației și majorării salariilor, chiar și cu granturi semnificative). - Cheltuielile de capital au fost mai mici decât planificat din cauza subexecutării proiectelor de investiții capitale. - Buget 2026: - Prevedere de creștere a cheltuielilor capitale cu anticiparea creșterii deficitului până la 5,2 la sută (din cauza unui volum mai mic al granturilor), sporind presiunile asupra evoluției datoriei de stat. - Majorarea alocărilor pentru proiecte de investiții capitale, în special infrastructură energetică și de transport, este salutabilă dar necesită creșterea capacității de absorbție și îmbunătățirea execuției. - Recomandări fiscale și de administrare: - Necesitatea unui cadru bugetar credibil și transparent: planificare riguroasă, execuție consecventă, respectarea regulilor bugetar-fiscale și supraveghere independentă printr-un consiliu bugetar. - Reforma serviciului public pentru simplificarea sistemului de remunerare și ajustarea salariilor este un pas binevenit, dar costurile de implementare trebuie finanțate din mijloace suplimentare colectate la buget. - Susținerea eliminării treptate a compensațiilor la energia electrică în acest an și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice pentru a viza cele mai vulnerabile categorii. - Mobilizarea sporită a veniturilor interne: simplificare fiscală, eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente (inclusiv scutiri și cote reduse de TVA care reduc eficiența), extinderea bazei de impozitare în tandem cu îmbunătățirea administrării veniturilor (controale bazate pe analiza riscurilor și modernizarea procesului de asigurare a disciplinei fiscale). - Reformele fiscale inițiale trebuie să genereze venituri suficiente pentru a acoperi costurile anticipate ale reformei administrației publice; pe termen mediu sunt necesare venituri suplimentare pentru sustenabilitatea bugetului. - Revizuirea gradului de progresivitate al impozitelor pe venit și pe avere în contextul creșterii poverii fiscale totale. ### Politici monetare și sector financiar - Politica monetară: - Nu este considerat că există spațiu pentru o relaxare suplimentară a politicii monetare în condițiile actuale; BNM trebuie să monitorizeze dinamica prețurilor și să fie gata să ajusteze instrumentele monetare. - BNM a majorat rata de politică monetară la începutul anului pentru a limita efectele secundare ale șocului energetic; ulterior, în august a redus rata de bază cu 150 puncte de bază, iar în noiembrie au fost reduse cerințele privind rezervele obligatorii. - Cerințele privind rezervele obligatorii rămân înalte: 20 la sută la depozitele în monedă națională și 29 la sutitele la depozitele în valută; normalizarea treptată trebuie să continue odată cu diminuarea riscurilor inflaționiste. - Menținerea flexibilității cursului de schimb și păstrarea nivelului suficient al rezervelor valutare sunt esențiale. - Sistemul bancar: - Rămâne robust: băncile sunt capitalizate la un nivel adecvat, lichide și profitabile. - Programul FSAP (în derulare) a arătat că sistemul bancar poate rezista presiunilor în cazul unor șocuri grave. - Creșterea robustă a creditării necesită monitorizare: creditarea a crescut puternic, iar prețurile la locuințe au crescut cu 24 la sută între finele anului 2024 și mijlocul anului 2025. - Măsuri macroprudențiale: majorarea ratei amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite este considerată adecvată; se recomandă întărirea măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și alinierea programului „Prima Casă” cu cadrul existent bazat pe analiza profilului debitorilor. - Recomandări FSAP și supraveghere: - Continuarea consolidării supravegherii în baza riscurilor, îmbunătățirea cadrului pentru achiziții majore în sectorul bancar, și identificarea mai bună a riscurilor operaționale. - Îmbunătățirea cadrului de rezoluție bancară și a cadrului de asistență sub formă de lichidități în situații de urgență, inclusiv prin instituirea unor mecanisme adecvate de protecție. - Asigurarea independenței și guvernanței BNM este esențială; adoptarea modificărilor legislative necesare de către Parlament va elimina lacune rămase. - Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului s-a îmbunătățit, dar persistă riscuri semnificative și se impune consolidarea supravegherii în această direcție. - Nu se recomandă relaxarea în continuare a limitelor prudențiale stricte privind schimbările în structura proprietății băncilor. ### Reforme structurale și politici pentru creșterea productivității - Energie și infrastructură energetică: - Reziliența energetică s-a consolidat semnificativ; priorități viitoare includ interconectarea rețelelor electrice, integrarea transfrontalieră, extinderea capacităților de generare și stocare a energiei electrice și programe de eficiență energetică. - Guvernanță și anticorupție: - Reluarea reformelor de guvernanță este esențială pentru implementarea eficientă a Planului de creștere, îmbunătățirea serviciilor publice și protejarea resurselor publice. - Progresul în reformele anticorupție a fost neuniform; viitorul Procuraturii Anticorupție rămâne incert, cu constrângeri de capacitate și insuficiență de personal. - Consolidarea monitorizării conflictelor de interese și continuarea reformei declarațiilor de avere sunt necesare pentru sporirea încrederii mediului de afaceri. - Este necesar ca noul Guvern să asigure realizarea unui progres serios în aceste domenii. - Piața muncii și forța de muncă: - Creșterea economică este în urma altor țări candidate la aderarea la UE; emigrația înaltă exercită presiuni asupra pieței forței de muncă și afectează creșterea economică. - Competitivitatea a fost erodată de creșterea costului unitar al muncii și de creșterea mică a productivității. - Politici active pentru piața muncii și programe de formare profesională vor susține participarea forței de muncă și vor reduce decalajul dintre competențele existente și cele necesare. - Investiții și mediul investițional: - Îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional ar ajuta Moldova să-și diversifice exporturile, să genereze exporturi cu valoare adăugată mai mare și să asigure o creștere economică mai rezilientă. ### Indicatori economici selectați (valori anuale, surse: autorităţile Moldovei şi estimările experţilor FMI) - Creşterea economică în termeni reali (%): 2024: 0,1; 2025: 2,7; 2026: 2,3; 2027: 3,5; 2028: 3,7 - Rata şomajului (%): 2024: 4,0; 2025: 4,0; 2026: 3,8; 2027: 3,7; 2028: 3,7 - Inflația (%, medie): 2024: 4,7; 2025: 7,7; 2026: 5,0; 2027: 5,0; 2028: 5,0 - Inflația (%, sfârșitul perioadei): 2024: 7,0; 2025: 6,5; 2026: 4,9; 2027: 5,0; 2028: 5,0 - Veniturile (% din PIB): 2024: 33,9; 2025: 35,4; 2026: 35,6; 2027: 35,7; 2028: 35,5 - Cheltuielile (% din PIB): 2024: 38,0; 2025: 39,9; 2026: 40,8; 2027: 40,8; 2028: 40,3 - Cheltuielile curente (% din PIB): 2024: 34,8; 2025: 36,5; 2026: 36,8; 2027: 36,6; 2028: 35,6 - Cheltuielile capitale (% din PIB): 2024: 3,1; 2025: 3,4; 2026: 3,9; 2027: 4,2; 2028: 4,7 - Soldul bugetar (%din PIB): 2024: -4,1; 2025: -4,5; 2026: -5,2; 2027: -5,2; 2028: -4,8 - Datoria publică (% din PIB): 2024: 38,8; 2025: 38,1; 2026: 40,4; 2027: 42,3; 2028: 43,5 - Masa monetară (M3) (schimbări procentuale): 2024: 13,7; 2025: 9,6; 2026: 7,5 - Creditarea economiei (schimbări procentuale): 2024: 25,1; 2025: 22,2; 2026: 19,7 - Contul curent (% din PIB): 2024: -16,0; 2025: -20,1; 2026: -22,0; 2027: -21,1; 2028: -19,8 - Investiții străine directe (% din PIB): 2024: 1,3; 2025: 2,1; 2026: 2,4; 2027: 2,4; 2028: 2,5 - Rezerve (luni de import): 2024: 5,4; 2025: 5,3; 2026: 5,3; 2027: 5,3; 2028: 5,2 - Datoria externă (% din PIB): 2024: 57,5; 2025: 59,4; 2026: 62,1; 2027: 66,0; 2028: 69,0 *Declarația echipei de experți ai FMI la finele misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV (Chișinău, 4–17 decembrie 2025).* --- _Source: https://www.imf.org/-/media/files/news/mission-concluding-statement/2025/121725-concluding-statement-moldova-2025-aiv-rom.pdf_